luni, 6 decembrie 2010

Juridice.ro - "Zeno Sustac despre mediere si avocatura"

"Zeno Sustac, Co-Presedinte UNMR si membru in Consiliul de Mediere a declarat marti, 23 noiembrie 2010, in exclusivitate pentru Juridice.ro, ca urmare a mesajului UNBR: „Demersurile pe care le demareaza avocatii in legatura cu medierea, nu vor avea efectul scontat, urmand a fi respinse in cazul in care vor fi promovate in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor. Motivul pentru care Senatul nu a acceptat varianta mediatorilor „de drept” este unul simplu: incalca legislatia in vigoare in domeniul medierii precum si standardele internationale in domeniu. Punctul de vedere al Comisiei Juridice a Senatului coincide cu punctul de vedere al Ministerului Justitiei si Consiliului de Mediere. Amendamentul constituie un precedent periculos pentru profesiile din Romania, prin incercarea de includere a competentelor unei profesii in cadrul altei profesii total diferite.

Situatia e chiar hilara: conform legii avocaturii avocatii sunt cei care ofera consultanta juridica iar conform legii medierii mediatorii sunt cei care nu au voie sa faca acest lucru. Si atunci ma intreb cum avocatul e mediator „de drept”? Voi sustine aceste argumente in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor la momentul oportun. Nu consider abordarea UNBR un gest de curtoazie la adresa corpului profesional al mediatorilor, ci din contra, o incercare de a prelua o profesie. Si asta pentru a ma exprima cu maxima eleganta.

Vad mediatorul si avocatul-parteneri, nu concurenti, ii vad conlucrand nu subminandu-se. Dupa ce se vor clarifica raporturile dintre cele doua profesii, cel care va avea de castigat va fi cel care apeleaza la serviciile profesionistilor celor doua domenii distincte si fara nicio legatura una cu alta, medierea si avocatura.”

Zeno Sustac, mediator de conflicte (nu mediator "de drept")

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Conferinţa Naţională a Mediatorilor.....Elena Bustea

Elena Bustea: Medierea reprezintă soluţionarea alternativă a disputelor

În cadrul evenimentului, Elena Bustea, preşedintele Comitetului Naţional al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor pentru România, a vorbit despre importanţa profesiei de mediator şi despre implicaţiile importante pe care medierea le are pentru societate.
"Forumul Mondial al Centrelor de Mediere UIA a fost creat în 2001, de către Comisia pentru Mediere din cadrul UIA. El reuneşte cele mai importante centre de mediere comercială şi de soluţionare alternativă a disputelor din întreaga lume (Alternative Dispute Resolution - ADR) şi oferă
participanţilor posibilitatea de a face un schimb de opinii asupra evoluţiei ADR-ului şi asupra celor mai bune practici", a declarat, în cadrul prezentării, Elena Bustea, care este, totodată, şi preşedintele Centrului Avocaţilor Mediatori.

Evoluţia medierii la nivel internaţional

Totodată, preşedintele Comitetului Naţional al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor pentru România, Elena Bustea, a vorbit despre Congresul Internaţional de Drept, organizat de Baroul din Ankara, în cadrul căruia s-a discutat despre evoluţia medierii la nivel internaţional.
"Mă voi opri mai mult asupra acestui eveniment, care s-a remarcat prin includerea unei game largi de subiecte, inclusiv referitoare la nivelul de cunoştinţe şi experienţa cerută mediatorilor. Au fost discuţii cu privire la procesul utilizat şi complicaţiile medierii cu mai multe părţi, precum şi modalitatea în care poate fi folosită psihologia pentru a stimula creativitatea mediatorilor", a declarat Elena Bustea.
În plus, ţinând seama de evoluţia medierii, preşedintele Comitetului Naţional al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor pentru România a subliniat că "forumul a oferit posibilitatea de a explora problema modului în care Directiva Europeană este pusă în aplicare într-o varietate de jurisdicţii, precum şi costurile de mediere; mai mulţi speakeri s-au ocupat de cele mai recente iniţiative privind medierea corporativă, care acoperă o varietate de subiecte. Speakerii Forumului au fost specialişti în mediere şi ADR din Franţa, Elveţia, Belgia, Olanda, Germania, Italia, Grecia, Portugalia, Marea Britanie, China, Croaţia, Serbia şi din ţara gazdă".

Conferinţa despre mediere de la Galaţi

Conferinţa despre mediere de la Galaţi s-a desfăşurat astăzi 26.11.2010 într-o zi cu o semnificaţie deosebită: a intrat in vigoare Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea soluţionarii proceselor (“Legea micii reforme”). Pentru succesul acestei legi de mare importanţă, medierea trebuie implementată cât mai repede şi cât mai profund, iar evenimentul de la Galaţi a fost menit să deschidă un astfel de drum punându-i alături pe “actorii” de bază ai acestei reforme: judecători, procurori, poliţişti, mediatori, avocaţi, beneficiari ai medierii.     Organizatorii mulţumesc în primul rând invitaţilor de marcă ce au onorat şi animat această întâlnire de lucru care a avut ca scop stabilirea măsurilor de implementare a legislaţiei privind medierea  din Legea nr. 202/2010 privind accelerarea proceselor şi noilor coduri, relaţionarea între
asociaţii şi organele judiciare, între asociaţii, între mediatori, promovarea medierii: dna judecător Denis-Gabriela Ghervase, preşedintele judecătoriei Craiova, dl. Mugur Mitroi membru al Consiliului de mediere, fomator, evaluator, examinator, magistraţii Meleacă Florin, Rodica Arhip, Lenghel Gabriela, Chivu Cleopatra, Hagiu Nicoleta, poliţiştii Hahui Petrică DPTF, Giscă Cristian director Poliţia Comunitară. De asemenea, mulţumim pentru interesul manifestat  şi punctele de vedere exprimate de  reprezentanţii  IMM Filimon Marian vicepreşedinte naţional al CNIPMMR şi Rugină Nelu de la Oficiul de plăţi pentru IMM, DGJFP, Federaţiei Sindicatelor Solidaritatea,  dar şi pentru prezenţa celor DJMFPS, DJSănătate Publică, Administraţia locală.

Uniformizarea procedurilor prin dezbateri, schimburi de experienţă, de modele de acte, îmbunătăţirea colaborării regionale şi apoi la nivel naţional, solicitarea încheierii de către Consiliul de mediere a unor Acorduri sau protocoale de colaborare cu instituţiile publice centrale - MJLC, MP, MAI, CSM, UNNP, UNBR, ANPC, ANAF, MMFPS , care să stabilească măsuri concrete de implementare a legii au fost subiectele de discuţii la care aactivi presedinţii sau reprezentanţii unor asociaţii ale mediatorilor in judeţele învecinate, care au răspuns invitaţiei noastre: dl. Mocanu Iulian şi dl Damian Costică – Focşani, Găman Cătălin – Oneşti, Dediu Nicolae – Adjud, Cristea Mihaela -Tulcea, Manea Daniela – Constanţa, Chelaru Romeu şi Coste Ştefan -Iaşi, Mugur Mitroi- ACM Buzău, precum şi conducerile celorlalte 3 asociaţii din Galaţi. În total au fost 73 mediatori (vreo 50 autorizaţi) şi alte 15 persoane din profesii juridice sau economice interesate de mediere şi coolaborarea cu  mediatorii, de ce nu şi viitori mediatori. La manifestarea au fost prezenţi pentru deschidere şi preluarea de intervenţii echipe din mass-media, respectiv VOX TV GL-BR, EXPRESS TV GL-BR - graţie colegului Dorin Meran, Radio ProFM, ziare.  De alfel, colegul nostru a realizat 20 emisiuni de câte o ora despre mediere în acest an la cele 2 posturi TV, la care a avut invitaţi colegi mediatori, magistraţi, avocaţi, poliţişti, politicieni, cetăţeni, iar în dimineaţa conferinţei a fost el invitat, apoi a realizat un interviu cu deputatul Bogdan Ciucă, unul din susţinătorii medierii şi unor amendamente privind medierea la comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Mulţumiri şi felicitări!
În continuarea demersurilor Asociaţiei Mediatorilor Galaţi pentru un dialog util şi cât mai larg la conferinţa naţională de săptămâna trecută, în urma conferinţei regionale de astăzi, urmează să selecţionăm şi să centralizăm propunerile, punctele de vedere şi solicitările mediatorilor şi asociaţiilor către Consiliul de mediere, instanţele, parchetele şi poliţia din judeţul Galaţi, precum şi alte autorităţi publice.
Până în data de 04.12.2010 se va finaliza lista cu mediatorii autorizaţi disponibili pentru a face informarea publică obligatorie şi gratuită a justiţiabililor în Palatul de justiţie gălăţean, conducerea instanţelor va căuta să găsească un loc de informare, se va stabili producerea şi ataşarea unor flayere – fluturaţi mărime A5 de ataşat la citaţii, modul de completare a proceselor verbale se informare de către mediatori, o planificare minimală a unui serviciu de informare zilnic, o mai bună vizibilitate a Tabloului mediatorilor, menţiunea din citaţie privind posibilitatea de soluţionare a litigiului prin mediere, pregătirea unei interpelări a CSM pentru practică unitară la încasarea şi restituirea taxei de timbru, discutarea în şedinţele de pregătire ale magistraţilor privind aplicarea noilor legi a problemelor legate de mediere. S-a remarcat şi deschiderea redusă a poliţiei pentru recomandare şi îndrumarea către mediere în ciuda promovării făcute în MAI de către subsemnatul, lipsa unor statistici cu cazurile mediate pe domenii, unitatea fragilă şi colaborarea redusă între asociaţii, dificultatea dialogului organelor judiciare cu toţi mediatorii sau mai multe asociaţii în acelaşi judeţ, necesitatea stabilirii unor măsuri concrete de implementare de către Consiliul de mediere.
În acelaşi timp, participanţii la conferinţă fac un apel la solidaritate, colaborare, sprijin şi informare reciprocă între asociaţiile profesionale din regiune şi din restul ţării, pentru că reuşita micii reforme în justiţie prin mediere, dezvoltarea medierii şi întărirea corpului profesional depinde numai de mediatori şi asociaţiile în care activează. Pentru aprecierea reuşitei şi utilităţii conferinţei de la Galaţi, vom informa după ce tragem concluziile şi adunăm impresiile participanţilor, cărora le mulţumim încă o dată pentru interesul tradus de participarea numeroasă şi dezbaterile interesante avute, în ciuda distanţelor parcurse, eforturilor financiare şi altor dificultăţi.
Consemnăm şi faptul că, în sfârşit, după postarea articolului nostru precedent în care criticam nepublicarea anunţului privind evenimentul pe site-ul Consiliului de mediere până ieri, anunţul a apărut târziu în noapte, dar faptul este consumat, depăşit  şi nu trebuia să se întâmple aşa. Trecem încă o bilă neagră în contul celor responsabili şi ştergem cu buretele atitudinea nejustificată a CM.
Mediator Asofronie Constantin

luni, 25 octombrie 2010

Adevarul.ro - "Medierea, salvarea instanţelor din România"

"Legea „Micii Reforme" din Justiţie - adoptată de Camera Deputaţilor, la 19 octombrie anul acesta, şi care va intra în vigoare peste aproximativ două luni - prevede obligativitatea apelării la mediere în anumite cazuri.

La mediator se poate apela în orice litigiu de natură civilă sau comercială, în cele de familie, în conflictele din domeniul protecţiei consumatorilor sau în cazul litigiilor de muncă.

În materie penală, medierea e posibilă numai în cazul infracţiunilor pentru care legea cere plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau permite împăcarea părţilor. Înţelegerea la care se ajunge prin mediere are valoarea unui document cu titlu executoriu. În acest caz, părţile sunt scutite de plata taxei de timbru.

Avantaje

Medierea - metodă alternativă de rezolvare a conflictelor - îi poate scăpa pe justiţiabili de calvarul proceselor interminabile. Medierea a venit de peste Ocean, din Sua, unde în anii '70 s-a instituit ca soluţionare a conflictelor de muncă. Procedura a prins atât de bine încât s-a extins şi pentru alte tipuri de conflicte.

Legea medierii a intrat în vigoare în România în anul 2006. Cu toate acestea, foarte mulţi români nu ştiu nici acum la ce foloseşte această procedură şi mai ales că rezolvarea conflictelor pe cale amiabilă prin consultarea unui mediator i-ar putea costa mult mai puţin pe justiţiabili decât intentarea unui proces în instanţă. Cele mai multe medieri s-au înregistrat în Craiova şi în Cluj-Napoca.

Unul dintre avantajele majore ale soluţionării conflictelor pe cale amiabilă este faptul că în timp ce un proces poate dura ani întregi, prin mediere, conflictul se poate soluţiona în doar o singură şedinţă. Medierea are ca scop şi degrevarea instanţelor, România ajungând în prezent la un număr-record de dosare pe rol - aproximativ patru milioane.

Asociaţia Magistraţilor Europeni care susţin Medierea - Secţia română, Consiliul de Mediere, CSM, INM şi Ministerul Justiţiei vor organiza, la 29 octombrie, conferinţa internaţională "Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective". În cadrul conferinţei se va prezenta modul în care medierea a fost implementată, dar şi cum funcţionează în România.

Modalitate alternativă

Medierea reprezintă o modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă. Părţile sunt asistate de un specialist în mediere, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi totală confidenţialitate.

luni, 20 septembrie 2010

Despre Mediere. Prezentare si studiu sociologic.

Interesul pentru mediere si profesia de mediator este in continua crestere.De la aparitia legii medierii in 2006 toti cei interesati de aceasta modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila asteapta cu nerabdare o alternativa la justitia clasica.Dat fiind succesul medierii in Europa si SUA, asteptarile sunt mari si la noi.
Pentru cei nefamiliarizati cu acest concept nou, voi face o scurta prezentare a medierii.Medierea este arta prin care o persoana specializata in mediere intitulata mediator, ajuta partile implicate sa transforme un conflict intr-o intelegere.Pare simplu si in acelasi timp complicat.Mediatorul ajuta partile aflate in conflict sa genereze optiuni, le face sa inteleaga ca au posibilitatea sa aleaga intre aceste optiuni pornind de la ideea ca fiecare persona are un punct de vedere diferit.Nu exista personalitati similare si in consecinta fiecare persona intelege altfel o situatie existenta.De foarte multe ori partile nu constientizeaza situatia juridica in care se afla lasandu-se orbite de propriul orgoliu.Existenta atator procese pe rolul instantelor este determinata de orgolii nemasurate si de ideea de victimizare.Fiecare parte a unui proces aflat pe rolul instantei se considera o victima a celeilalte parti, aceasta din urma fiind considerata sursa tuturor relelor din lume.Incrancenarea cu care partile unui proces lupta pentru o hotarare judecatoreasca favorabila este determinata in primul rand de imaginea pe care o are o astfel de persona despre partea adversa.Aceste procese alimentate de orgolii sunt surse continue de stres, dezamagiri si de lupte imaginare cu un „inamic” mai mult inventat decat real.Si totusi, in astfel de situatii mediatorul poate face partile sa ajunga la o intelegere?Raspunsul difera de la un mediator la altul in functie de pregatirea profesionala, experienta si calitatile umane ale acestuia precum si de partile cu care intra in contact si de personalitatile acestora.Medierea este ca un joc de noroc, uneori castigi, alteori pierzi.Pentru a avea o mediere reusita de multe ori mediatorul trebuie sa riste mizand pe analiza instantanee a personalitatilor partilor aflate in conflict, prezente la mediere.Sarcina mediatorului este de a identifica asteptarile fiecarei parti si de a incerca sa le aduca intr-un punct convergent precum si de a descoperiri temerile partilor si a le intaturara pe cele nefundamentate prin facilitarea dialogului dintre ele.Uneori, dialogul dintre parti tensioneaza si mai mult raporturile dintre ele, alteori, comunicarea genereaza solutii dintre cele mai neasteptate.Exista situatii in care, doua persoane care nu si-au mai vorbit de ani intregi, in urma unui dialog spontan supravegheat si de catre un mediator, pot sa stinga toate neintelegerile dintre ele.Cu alte cuvinte, fiecare mediere are un moment cheie, in care partile sunt in cel mai apropiat punct posibil de o solutionare amiabila.Daca mediatorul speculeaza corect acel moment se prefigureaza o intelegere intre parti.Momenul cheie trebuie „simtit”si fructificat insa aceasta aptitudine nu se dobandeste decat prin practica indelungata sau este un dat nativ.
Mediatorul nu poate ajuta la solutionarea unui conflict decat daca a inteles ce a generat acel conflict.Sursa conflictului trebuie descoperita prin acumularea de informatii despre parti iar acest lucru nu se intampla decat daca mediatorul reuseste sa castige increderea lor.Toate conflictele in aparenta par de nerezolvat insa totul depinde de fructificarea momentului cheie al medierii respective.Medierea este o arta pe care nu oricine o poate stapanii iar cei care reusesc au ceva ce ii diferentiaza de altii:VOCATIA.
Dupa aceasta scurta introducere cu privire la mediere, vom incerca sa facem o analiza a interesului manifestat fata de mediere de catre diferite categorii profesionale.Din start, este necesara o clarificare.Exista doua tipuri de persoane interesate:cele care doresc sa devina mediatori si cele care doresc sa apeleze la mediere in scopul stingerii unor conflicte.
In randurile care urmeaza, ma voi referi la prima categorie.Acest interes cu privire la mediere se poate defalca pe anumite categorii profesionale de persoane.Involuntar, timp de peste un an am realizat o cercetare sociologica cu privire la categoriile profesionale interesate de mediere si motivatiile acestui interes.Fiind fondatorul unuia dintre primele site-uri despre mediere din Romania (www.medierea.ro) si crezand cu tarie in beneficiile acestei metode alternative de solutionare a conflictelor, in aceasta calitate am avut ocazia de a intra in contact cu cei interesati de mediere.Avand in vedere faptul ca de-a lungul timpului am reusit sa interactionez cu aproape 500 de subiecti, consider ca acest studiu involuntar este destul de relevant.Nu in ultimul rand, este primul studiu sociologic cu privire la interesul romanilor fata de mediere.
O multitudine de categorii profesionale au considerat ca medierea merita atentia lor.Baza de subiecti la care ne raportam este data de catre persoanele care m-au contactat prin posta electronica sau prin alte mijloace si au solicitat informatii si lamuriri despre mediere.Interesant de amintit este faptul ca, diferit de un studiu sociologic clasic, aceste persoane au fost cele care m-au contactat si nu invers.
Din pacate, prima concluzie certa este aceea ca persoanele interesate de mediere percep medierea ca pe o alternativa profesionala si nu ca ceea ce este, o modalitate eficienta de stingere a unor conflicte pe cale amiabila.Voi nuanta acesta afirmatie cu toate ca este atipic sa incep cu concluziile unui studiu sociologic.Mai mult decat atat, fiind de formatie juridica si nu sociologica, imi asum riscul de a se considera ca am o anumita doza de subiectivism.
Cel mai mare interes pe care l-a starnit medierea a fost in lumea juridica.De ce e atat de interesata lumea juridica (si nu numai) de mediere?Raspunsul care imi vine instinctual in minte ar incepe cam asa:"Fiind o institutie noua ....".Nu, nu acesta e raspunsul pe care il caut.Mai incerc...si ma gandesc la avantajele medierii in raport cu justitia clasica.Sa le fi descoperit subit o mare masa de oameni?Ma indoiesc.In final gasesc si raspunsul care ma framanta.Si imi doream orice alt raspuns nu cel la care am ajuns.
Justitia romana e in deriva, exista o multitudine de profesii juridice care se afla la limita liniei de plutire iar unele incep chiar sa se scufunde.Profesionistii dreptului cauta alternative la profesia lor fiind dispusi sa o ia de la inceput (si) in alt domeniu.Si nu o fac din lipsa de pregatire, din inconsistenta profesionala sau din plafonare ci din dorinta de a nu se deprofesionaliza si de a-si consolida cariera greu cladita pana acum.In domeniul juridic situatia e dezolanta:avocatii,magistratii,personalul auxiliar si consilierii juridici trebuie sa faca fata unor framantari coplesitoare.
Acestia percep medierea e o provocare, o sansa, un nou inceput, o noua specializare, o noua profesie care promite, un pas inainte, o schimbare de necesara de mentalitate sau...e ceea ce iti doresti sa fie...depinde de unghiul din care o privesti.
Cel mai mare interes fata de noua profesie a fost aratat de catre consilierii juridici. Aproximativ 60% dintre cei interesati de profesia de mediator fac parte din aceasta categorie.Acestia privesc cu optimism si interes nasterea noii profesii.O vad ca pe o alternativa viabila la profesia lor fiind dispuse in proportie de aproximativ 50 % sa renunte la profesia lor in cazul in care medierea se dovedeste viabila.Principala motivatie a acestora este dorinta de a practica o profesie liberala.Am remarcat temerile acestora cu privire la profitabilitatea profesiei de mediator si incertitudinile acestora referitoare la posibilitatea de a realiza castiguri suficiente exclusiv din aceasta profesie.Background-ul juridic al consilierilor juridici se preteaza perfect profilului noii profesii.Nu este o trasatura obligatorie a celor care vor practica medierea insa este un real ajutor.Cu toate ca unele pareri sunt in sensul ca un mediator nu e indicat sa aiba studii juridice (pareri minoritare), consilierii juridici considera ca noua profesie este un apanaj al licentiatilor in drept.Cunostintele juridice de baza pe care acestia le-au dobandit constituie un ajutor in practicarea profesiei de mediator.O alta trasatura profesionala definitorie a acestora este aceea ca au luat contact indelungat cu justitia datorita profesiei, astfel ca percep si avantajele de netagaduit ale solutionarii pe cale amiabila .Ma refer in principal la cei care au profesat in domeniul lor de activitate.Sigur, sunt si consilieri juridici care nu au profesat niciodata.Din randul celor care m-au contactat, un procent de ¼ nu au profesat niciodata.Acestia au cel mai mare entuziasm data fiind poate si varsta lor mai scazuta si entuziasmul specific unui tanar absolvent.
O alta categorie profesionala din lumea juridica interesata de mediere sunt avocatii (aproximativ 20% dintre subiecti).Diferenta majora fata de consilierii juridici cu privire la mediere este aceea ca acestia nu sunt dispusi sa renunte la profesia lor pentru a practica medierea insa sunt interesati sa practice ambele profesii.Doar 3% dintre acestia ar fi dispusi sa renunte la profesia de avocat in detrimentul celei de mediator.In SUA cei mai multi mediatori sunt sau au fost avocati.La noi exista un interes al acestora fata de mediere insa este mult diminuat fata de cel din SUA, tara in care exista o adevarata cultura a medierii fiind de departe un lider mondial in acest domeniu.
Sigur ca acest studiu nu este foarte relevant intrucat promovarea medierii este in stadiu incipient.Din pacate, putina lume chiar si din domeniul juridic are cu adevarat idee ce este mediere si care sunt beneficiile acesteia.Un studiu cu adevarat relevant s-ar putea face la peste un an din momentul in care vor avea loc primele medieri conform legii medierii.Totusi, consider ca este util sa cunoastem raportat la acest moment interesul diverselor categorii sociale fata de mediere.
Inginerii si alte persoane din domeniul stiintelor exacte (din totalul subiectilor aproximativ 7%) si-au manifestat interesul fata de mediere.Acestia realizeaza posibila dezvoltare a noii profesi si sunt receptivi la nou.Cu toate ca nu au avut contact in majoritatea cazurilor cu justitia, vad medierea ca pe o provocare pe care sunt nerabdatori sa o experimenteze.Aproximativ 40% dintre ei sunt dispusi sa renunte la profesia lor avand dorinta de a deveni mediatori.
Profesionistii din domeniul economic (economisti, contabili etc.) si-au manifestat interesul fata de mediere (aproximativ 7% dintre subiecti).Pragmatismul specific profesiei i-a determinat pe acestia sa considere medierea o alternativa profesionala viabila.Datorita rigurozitatii acestora si a faptului ca lucreaza cu sume de bani oglindite in cifre exacte, cei de formatie economica realizeaza oportunitatile pe care le poate deschide aceasta noua profesie pentru ei.Totusi, nu sunt dispusi sa renunte la profesia lor ci doar sa o completeze cu cea de mediator.Important este faptul ca acestia sunt cei mai convinsi de beneficiile medierii raportat la toate celelalte categorii.
Un interes foarte scazut fata de profesia de mediator l-au manifestat psihologii (aproximativ 3%s din numarul subiectilor).Aparent procentul acestora este anormal de mic avand in vedere faptul ca mediatorul trebuie sa fie un fin psiholog.Cu toate ca pregatirea psihologica e esentiala alaturi de arta conversatiei in profesia de mediator, specialistii in psihologie nu se arata foarte interesati de mediere.O explicatie posibila in acest sens este numarul mai mic al acestora in comparatie cu restul profesiilor mai sus enumerate si mai mica tangenta cu justitia.Promovarea medierii se pare ca nu a fost indeajuns facuta in randul acestora.Oricum, in viitor preconizez o crestere a interesului acestei categorii fata de profesia de mediator.
Restul subiectilor (aproximativ 3%) fac parte din profesii diverse: profesori, sociologi, medici, jurnalisti, personal auxiliar din justitie, alte profesii juridice, etc.
Profesorii sunt cei mai numerosi dintre cei enuntati insa numarul lor este foarte mic.Majoritatea acestora s-au aratat dispusi sa renunte la meseria lor in cazul in care ar castiga suficient din mediere. Totusi, preconizez o crestere a numarului acestora in viitor datorita nivelului salarizarii in bransa.
Surprinzator de mic este numarul medicilor interesati sa devina mediatori.Avantajul acestora consta in faptul ca lucreaza direct cu oamenii insa cei care au posturi stabile nu sunt dispusi sa renunte la profesia lor.Medicii interesati de mediere sunt cei care incearca sa se reorienteze profesional si nu au un loc de munca pe masura calificarii.
Mentionez ca legea medierii impune o conditie obligatorie pentru oricine doreste sa devina mediator si anume studii superioare.Am facut aceasta precizare deoarece si alte categorii profesionale s-au aratat interesate de mediere insa nu au indeplinit aceasta conditie.Prin urmare, acestia nu sunt cuprinsi in categoriile profesionale susmentionate.
Cea de-a doua categorie de persoane interesate de mediere sunt justitiabilii si potentialii justitiabili.Adevarata perceptie in randul publicului a medierii este data catre acestia.Cu alte cuvinte, daca au sau ar putea avea un conflict, cati dintre cetateni sunt dispusi sa apeleze la mediere?
Din pacate, rezultatele sunt dezamagitoare.Poate ca cea mai buna promovare a medierii se va face de catre cei care au apelat la mediere si au reusit sa-si rezolve sau preintampine neintelegerile cu ajutorul medierii.Pana in prezent, medierea nu a fost promovata suficient.Sunt totusi persoane care sunt interesate de a-si solutiona conflictele pe cale amiabila.Acestea sunt cele care vor hotarii daca medierea va fi un esec sau un succes.
Numarul persoanelor care ar apela la mediere este mai mic de cateva zeci de ori fata de numarul persoanelor care doresc sa devina mediatori.Totusi, cei care au apelat odata la mediere, intr-un procent covarsitor, sunt dispusi sa mai apeleze si in viitor.Pornind de la aceste date putem spera ca medierea va fi un succes in Romania in viitor.
Sustac Zeno Daniel
28.05.2007